Descoperim Comoara Spirituală a Comunei Noastre

Fără ca să ne dăm seama, comuna noastră este o veritabilă comoară spirituală, adăpostind diverse lăcașuri de cult care îmbogățesc sufletele locuitorilor și vizitatorilor deopotrivă. Aceste locuri sacre nu sunt doar simboluri ale credinței, ci și adevărate centre de istorie și cultură.

Biserica Creștină-Ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” se află în Albinețul Vechi, un loc unde credința și tradiția se întâlnesc. Aici, sub ocrotirea Arhanghelilor Mihail și Gavril, comunitatea își găsește liniștea sufletească și puterea de a trece peste greutăți.

În satul Rediul de Jos se înalță Mănăstirea „Sf. Cneaz Vladimir”, un loc de reculegere și rugăciune, unde călugării își dedică viața slujirii lui Dumnezeu și ajutorării semenilor. Mănăstirea nu este doar un loc de rugăciune, ci și un important reper cultural și istoric al zonei noastre.

În Albinețul Nou, Biserica Evanghelică – Casa de Rugăciuni „Sfânta Treime” își deschide porțile pentru toți cei care doresc să se apropie de Cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul învățăturilor evanghelice. Acest lăcaș de cult este un exemplu de diversitate spirituală și toleranță religioasă, contribuind la unitatea și armonia din comunitatea noastră.Aceste trei lăcașuri de cult, fiecare cu specificul său, formează un triunghi sacru ce unește oamenii din comuna noastră prin credință, istorie și cultură.

Pe teritoriul satului Albinețul Vechi s-au păstrat urmele unei biserici de lemn, una dintre cele mai vechi din zona dintre Prut și Nistru. Construită între anii 1760 și 1765, această biserică reprezintă un monument istoric de o importanță deosebită pentru comunitate.Lângă biserică se află mormântul ctitorilor, având o inscripție pe piatră datând din anul 1797. Aceasta atestă că locuitorii au păstrat cu sfințenie credința și obiceiurile moștenite din străbuni.

Biserica de lemn era cunoscută pentru bogăția sa în cărți vechi bisericești. Printre acestea se numără Evanghelia din 1762, Apostolul din 1774 și Molitfelnicul din 1815. Aceste cărți sunt martori tăcuți ai devoțiunii și culturii spirituale ale locuitorilor de-a lungul secolelor. Ele nu doar că oferă o fereastră în trecutul religios al comunității, dar și subliniază continuitatea tradiției creștine în această regiune.

Prima încercare de a construi o biserică de piatră la Albinețul Vechi a avut loc în 1913. Cu toate acestea, un an mai târziu a izbucnit Primul Război Mondial, iar lucrările au fost întrerupte. Aceste încercări reflectă provocările și dificultățile cu care s-au confruntat locuitorii în dorința lor de a avea un loc stabil și durabil de închinare. Abia în 1936 s-a reușit reluarea construcției, demonstrând astfel perseverența și dedicarea comunității față de locul lor de închinare.

Părintele Serghei Lupușor s-a născut pe 22 martie 1977 în satul Cuhnești, raionul Glodeni. După absolvirea Facultății de Teologie din Chișinău, a fost hirotonit diacon de Înalt Prea Sfințitul Vladimir în biserica „Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron” din Chișinău, pe 12 aprilie 1998. Preoția a primit-o în satul Sărăteni, raionul Telenești, pe 19 septembrie 1998. Soția sa, preoteasa Mariana, s-a născut pe 31 martie 1979, fiind un sprijin constant în activitatea sa pastorală.

Din anul 2000, părintele Serghei Lupușor este paroh al bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Albinețul Vechi, raionul Fălești. În această parohie, părintele slujește cu devotament unei comunități de 2183 de suflete. Sub conducerea sa, biserica nu este doar un loc de închinare, ci și un centru spiritual și cultural pentru sat. Prin activitățile sale, părintele Serghei a reușit să revitalizeze viața religioasă și comunitară, implicându-se activ în educarea tinerilor și în sprijinirea celor nevoiași. El organizează frecvent evenimente religioase și culturale care aduc comunitatea împreună, promovând astfel unitatea și solidaritatea între locuitori.

Astfel, biserica din Albinețul Vechi, împreună cu părintele Serghei Lupușor, reprezintă o continuitate a credinței și tradițiilor moștenite de la străbuni, asigurând în același timp un viitor spiritual pentru generațiile următoare.

Mănăstirea de călugări cu hramul Sfântul Cneaz Vladimir

Mănăstirea de călugări cu hramul Sfântul Cneaz Vladimir, înființată în anul 2001 în satul Rediul de Jos, raionul Făleşti, găzduiește o obște monahală formată din două persoane. Situată în locul fostei tabere de muncă și odihnă „Ciobănaș”, care a fost prădată și demolată în anii ’90, mănăstirea a fost construită pe un teren de 4,2 hectare, repartizat de Consiliul local al comunei Albinețul Vechi din fondul de rezervă al primăriei.Inițiativa pentru construirea mănăstirii a venit din partea comunității locale în anul 2000, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și binecuvântarea Mitropolitului Vladimir (Cantarean). În prezent, mănăstirea adăpostește o biserică cu hramul Sfântul Cneaz Vladimir, o icoană veche a Sfintei Treimi și diverse cărți de slujbă. De asemenea, sunt în curs de construcție noi chilii pentru frați și un nou locaș de cult, iar în incinta mănăstirii există și un cimitir, unde a fost recent înmormântat ierodiaconul Gurie (Zberea) din Iași, România.În ceea ce privește administrația, în prezent mănăstirea este condusă de preotul Serghei Gligor, numit administrator în 2011 conform decretului episcopului Marchel de Bălți și Fălești. Alături de el, în mănăstire trăiește și ierodiaconul Petru (Stratu). Starea spirituală și administrativă a mănăstirii a fost influențată de mai mulți duhovnici-administratori de-a lungul timpului, precum egumenii Aviv (Pancu), Zosima (Aftene) și Varfolomei (Puitârziu).Aceste informații oferă o imagine clară asupra istoricului și vieții actuale a mănăstirii de călugări Sfântul Cneaz Vladimir din Rediul de Jos.

Biserica Evaghelica Sf.Treime.

În satul Albineț-Nou din România se află o biserică impresionantă, parte din Uniunea Bisericilor Penticostale și filială a Bisericii „Isus e Domn” din Ilenuța. Biserica are un rol central în comunitatea locală, dedicându-se predicării Evangheliei și aducerii oamenilor în închinare autentică lui Dumnezeu, conform învățăturilor biblice. Este un loc unde credincioșii se adună pentru a împărtăși credința și pentru a sluji aproapele prin diverse activități și programe spirituale. Astfel, biserica din Albineț-Nou nu este doar un loc de închinare, ci și o comunitate care încurajează iubirea, unitatea și întărirea spirituală a membrilor săi și a celor din jur.

Sursa: Alexandru Cerga, Bisericile Basarabiei, Vol.1 Civitas, 2013.

Sursa: ephbalti.md, ortodox.md